Site-ul Parohiei III Filiasi

Site-ul Parohiei Filiaşi III

Acatist de mulţumire

"SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE"

Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele şi Icoasele.

CONDACUL I

Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii în dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate şi cele ascunse, pentru viata pamanteasca şi pentru cerestile bucurii ale ImparaŢiei Tale. Arata-ne şi de acum mila Ta, celor ce cantam: Slavă Ţie, Dumnezeule în veci!

ICOS I

Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, în chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava sau aratat, din prima zi şi pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc şi strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:

Slavă Ţie, Celui ce mai chemat la viata;

Slavă Ţie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii;

Slavă Ţie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul şi pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni;

Slavă Ţie, pentru vesnicia ce se arata în luma cea vremelnica;

Slavă Ţie, pentru milele Tale cele aratate şi cele ascunse;

Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare în incercarile mele;

Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL II

Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite în care se rasfrang aurul razelor şi curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile şi dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

ICOS II

M-ai adus în viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru şi adanc, în azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii şi susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant şi cata bucurie sa fii oaspetele Tau!

Slavă Ţie, pentru praznicul vietii;

Slavă Ţie, pentru buna mireasma a lacramioarelor şi a trandafirilor;

Slavă Ţie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor şi a semintelor;

Slavă Ţie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;

Slavă Ţie, pentru surasul desteptarii scaldate în lumina;

Slavă Ţie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;

Slavă Ţie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL III

Prin puterea Sfantului Duh impresŢie mireasma orice floare - tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui mare intru cele smerite. Lauda şi cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor şi cu azurul abastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va şi-I cantati Lui: Aliluia !

ICOS III

Cat de minunat esti în sarbatoarea primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura şi noi strigam ca bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, Tu esti Biruitorul mortii !

Mangaiate de lumina lunii şi de cantecele privighetorilor stau vaile şi codrii în vesminte de nunta. Intreaga lume e mireasa Ta şi ca pe Mirele ei vesnic te asteapta. daca iarba campului astfel o imbraci, pre noi , oare cum ne vei preschimba în veacul Invierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?

Slavă Ţie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori şi gusturi şi miresme;

Slavă Ţie, pentru zidirea cea primitoare şi bogata în mangaiere;

Slavă Ţie, ca ne-ai inconjurat cu mii şi mii de fapturi;

Slavă Ţie, pentru adancul intelepciunii Tale, care şi-a pus pecetea peste intreaga lume;

Slavă Ţie, cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti;

Slavă Ţie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice;

Slavă Ţie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepierritoare , desavarsite;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL IV

Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul şi mai dulce decat fagurii este impreuna - grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Ţie prinde viata şi se inaripeaza: cu ce cutremur se umple sufletul şi cat de marete şi pline de talc par atunci viata şi faptura toata! Unde nu esti Tu - acolo este pustiu. Unde esti Tu - acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!

ICOS IV

Cand se lasa inserarea pe pamant şi se asterne linistea aducand vremea odihnei şi a somnului obstesc, palatele stralucitoare inchipuite de norii poleiti cu aurul amurgului imi par a fi camara Ta. Foc şi porfira, aur şi azur graiesc proorocind despre frumusetea cea negraiata a cerestilor Tale salasuri şi cu glas de praznuire striga:

Slavă Ţie, Celui ce ai revarsat asupra lumii adanca pace;

Slavă Ţie, pentru raza de ramas - bun a soarelui care apune;

Slavă Ţie, pentru darul somnului odihnitor;

Slavă Ţie, pentru bunatatea Ta vadita în intuneric prin lumina pe care i tesi în inimile noastre;

Slavă Ţie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger;

Slavă Ţie, pentru desteptarea fagaduita în bucuria vesnicei zile neinserate;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL V

Nu sunt cumplite viforele pentru acela în al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea şi intuneric, groaza şi urlet de vijelie; iar în sufletul lui pace şi lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia!

ICOS V

Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat şi cate lumini ai ! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; sunt asa mic şi neinsemnat, dar cu mine este Domnul şi pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.

Slavă Ţie, pentru necontenita Ta purtare de grija;

Slavă Ţie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale;

Slavă Ţie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;

Slavă Ţie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;

Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;

Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;

Slavă Ţie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi şi de-a contempla;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL VI

Cat esti de maret şi de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainilor Tale în serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii şi în fosnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor şi ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii în vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inaltii pana la cer valurile marii. Lauda Ţie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand se se inalte strigat de pocainta: Aliluia!

ICOS VI

Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului şi dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit şi tu în sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina ta de fulger, ce palide, intunecate şi firave pareau aceste bucurii... Sufletul meu nazuieste spre Tine!

Slavă Ţie, culme a celor mai inalte visuri omenesti;

Slavă Ţie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumenezeu;

Slavă Ţie, Celui ce ai aprins în noi un dor mai mare de cele ceresti decat de cele pamantesti;

Slavă Ţie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale;

Slavă Ţie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului şi ai sortit tot raul nimicirii;

Slavă Ţie, pentru descoperirile Tale;

Slavă Ţie, pentru fericirea de a Te simti şi a vietui cu Tine;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL VII

In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul ImparaŢiei ce va sa fie în dulceata cantarilor, în minunatele acorduri ale suntetelor, în simtirea inalta din glasuirea lor, în stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!

ICOS VII

Cu pogorarea Sfantului Duh, Tu luminezi şi faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-le adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor şi fara de voie Te marturisesc: O, cat te mare esti în operele lor, cat esti de mare în omul pe care tu l-ai facut!

Slavă Ţie, Celui ce Ti-ai aratat puterea în legile ce carmuiesc zidirea;

Slavă Ţie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;

Slavă Ţie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;

Slavă Ţie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;

Slavă Ţie, pentru geniul mintii omenesti;

Slavă Ţie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;

Slavă Ţie, pentru limbile de foc ale inspiraŢiei;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL VIII

Cat de apropiat esti de noi în ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti Te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în vremea grelelor patimiri şi scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. u mangai, Tu cercetezi cu dragoste şi mantui, Ţie Iti intaltam cantare: Aliluia!

ICOS VIII

Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun şi fericiti sunt cei ce alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:

Slavă Ţie, Celui ce plinesti cererea mea pentru cele bune;

Slavă Ţie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;

Slavă Ţie, Celui ce tamaduiesti neputintele şi scarbele cu trecerea vindecatoare a timpului;

Slavă Ţie, Celui ce singur stii de ce ingadui sa fim prigoniti pe nedrept;

Slavă Ţie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit şi tuturor le daruiesti viata de veci;

Slavă Ţie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel inalt şi bun;

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea Invierii;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL IX

De ce zambeste tainic toata faptura în zilele de praznic? De ce atunci se ravarsa în inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele şi insusi vazduhul devine altar şi biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul şi pamantul canta atunci lauda: Aliluia!

ICOS IX

Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, şi ea s-a facut purtatoare de lumina, fier în vapaie: am privit chipul Tau tainic şi neapropiat.

Slavă Ţie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii;

Slavă Ţie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale;

Slavă Ţie, Celui ce Te salajluiesti în chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii;

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai trimis nereusite şi scarbe , ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti;

Slavă Ţie, Celui ce ai pus mare rasplata în insasi fapta buna;

Slavă Ţie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte;

Slavă Ţie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL X

Un lucru prefacut în pulbere nu se alcatuieste iarasi din acesta, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins şi intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de-a o mai dobandii. Cu Tine nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul dragoste. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti şi Cel ce iarasi dai viata. Pe Tine te laudam cantand: Aliluia !

ICOS X

Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul Tau, nu ma lasa sa ma indepartez şi sa ma indoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca sa aud în toate clipele vietii mele glasul Tau tainic şi sa-ti strig, iubitorule de oameni:

Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;

Slavă Ţie, pentru presimtirile daruite de har;

Slavă Ţie, pentru povetele glasului tainic;

Slavă Ţie, pentru descoperirile din vis şi din trezie ale cuviosilor Tai;

Slavă Ţie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;

Slavă Ţie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;

Slavă Ţie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL XI

Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale şi dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine. In pulbere se asterne duhul meu inaintea Sfaintei Cruci: aici e biruinta iubirii şi a mantuirii, aici nu inceteaza în veci lauda: Aliluia!

ICOS XI

Fericit cel care va cina în Imparatia ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant cu aceasta fericire, de fiecare data cand mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul şi Sangele Tau, iar eu, mult pacatosul, am primit Sfintele Taine şi am simtit iubirea Ta cea negraita şi mai presus de fire.

Slavă Ţie, pentru puterea harului Tau cel necuprins şi de viata facator;

Slavă Ţie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite;

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului;

Slavă Ţie, caci Tu intorci celor ce se pocaiesc neprihanirea crinilor;

Slavă Ţie, adanc nesecat al iertarii;

Slavă Ţie, pentru paharul vietii şi pentru painea bucuriei vesnice;

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL XII

De multe ori am privit cum se rasfrangea Slavă Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete şi bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii şi al odihnei în sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului lumineaza şi sufletul meu, cel care striga: Aliluia!

ICOS XII

Ce inseamna laudele mele inaintea Ta ! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor - aceasta este partea sufletelor inalte - dar stiu cum te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul Iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat în haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare şi-am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile şi apele susura cu taina despre Tine, am a uxit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune pe nesfarsitele intinderi.

Ce e lauda mea ! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc şi vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Ţie şi sa strig:

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai aratat lumina,

Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata şi dumnezeiasca,

Slavă Ţie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor şi ingerilor Tai,

Slavă Ţie, Preasfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim Imparatia Ta,

Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare De-Viata-Facator al veacului ce va sa vina;

Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre;

Slavă Ţie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca şi Preabuna;

Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

CONDACUL XIII

O, Preabuna şi De-Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale şi ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram în vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia !

Acest Condac se zice de trei ori.

Apoi se zice Icosul intai: Venit-am pe lume... şi Condacul intai: Imparate al veacurilor...

Si se face otpustul.